Marmura este o rocă metamorfică, fiind compusă în cea mai mare parte din calcit (forma cristalină a carbonatului de calciu, CaCO₃) și obținută prin metamorfoza calcarului. Numele său provine din limba greacă veche: μαρμαίρειν (marmairein) = a străluci, a luci.

Culorile diverse ale marmurei se datorează impurităților existente în conținut: roșu de la sărurile de fier, maro de la cele de mangan, cenușiu de la grafit etc. Cele mai răspândite culori pentru marmură sunt: alb, cenușiu, gri, negru și roșu.

În Europa, cea mai apreciată marmură este cea de Carrara, exploatată din carierele aflate în nord-vestul Italiei. Marmura de Carrara este faimoasă pentru culoarea sa albă sau gri-albăstrui, ambele fiind de o calitate deosebită. Blocuri de marmură albă, precum cea de Carrara, au fost întotdeauna apreciate în domeniul sculpturii. Această preferință are de-a face cu anumite caracteristici ale pietre, precum: moliciune, omogenitate și o rezistență destul de mare la fisurare și spargere. De asemenea, indicele de refracție scăzut al calcitului permite luminii să pătrundă mai adânc în piatră înainte de a fi reflectată în afară, aspect ce conferă personalitate și dă viață sculpturilor.